proiect-fonduri-europene


Acest site este confinantat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013

  • Metode de activare a creativității

    Pentru multe persoane, brainstorming reprezintă doar puțină concentrare din parte a câțiva oameni pentru găsirea rapidă a unei soluții într-o anumită problemă. Lucrurile sunt ceva mai complicate de atât pentru că o sesiune de brainstorming, pentru a da roade, trebuie să respecte pași și reguli destul de stricte. Mai mult, această metodă are o parte profundă pentru încearcă să ne stimuleze creativitatea și spontaneitatea, nu pentru obținerea unor idei cu efect imediat, ci pentru idei cu implicații mai îndelungate. Primul și cel mai important lucru înainte de începerea unui brainstorming este definirea problemei și stabilirea scopurilor. Trebui să știm exact pentru ce ne stoarcem creierul.

    De la o sesiune la alta și în funcție de scopul urmărit, regulile se schimbă puțin. Dar următoarele ar trebui respectate oricând.

    Cantitatea este mai importantă decât Calitatea. Scopul este de a obțină cât mai multe idei. Rafinarea lor se va face la final. Ideile trebuie să vină spontan. În aceast sens facem tot ce e necesar pentru a stimula creativitatea participanților. Îi provocăm, îi antrenăm, le punem o muzică. Orice e e nevoie. Nicio idee nu trebuie judecată sau apreciată. Aici nimeni nu greșește și nimeni nu are dreptate. Pentru ca ideile să apară corespunzător, trebuie să evităm chiar și în gând să facem aprecieri. Ideile exprimate aparțin tuturor. Nimeni nu se laudă cu ideea lui. Cel care a formulat o idee nu ar fi avut-o niciodată dacă nu ar fi întâlnit exact acel context.

    Mai jos găsiți două tehnici de brainstorming pe care le puteți folosi atunci când sunteți în pană de idei.

    1. Tehnica Brainwriting

    Brainwriting-ul ofera tuturor posibilitati egale de a participa si le permite membrilor grupului sa gandeasca fara blocaje, fara sa apara consensul dat la adeziunea unei anumite idei, inainte de considerarea tuturor idei posibile.

    Iata care sunt etapele:

    • Toti membrii grupului stau la la o masa, cu o foaie de hartie in fata. Pe aceasta, ei trebuie sa scrie obiectivul sesiunii de brainstorming, pentru a-l avea mereu in vedere.
    • Fiecare are le dispozitie cateva minute pentru a nota trei idei. Acestea trebuie sa fie in forma bruta, nu editate sau detaliate pentru identificarea unei forme perfecte. In acest timp, nu sunt permise discutiile intre participanti.
    • Dupa acest timp dedicat, se trece la runda numarul doi. Moderatorul strange foile, le amesteca si apoi le va reoferi participantilor in mod aleator. Fiecare trebuie sa genereze inca trei idei, pornind de la ideile deja scrise pe foaia primita.
    • Moderatorul decide cate astfel de runde sunt, in functie de complexitatea subiectului abordat.
    • Dupa ce toate rundele s-au finalizat, moderatorul strange foile si scrie toate ideile pe flipchart astfel incat toti sa le poata vedea.

    Apoi se incepe dezbaterea acestora.

    Tehnica are cateva beneficii importante:

    – Pentru ca nu exista discutii in jurul unei idei initiale, participantii nu sunt deloc influentati. Ei pot sa genereze orice idei doresc.

    – Pe de alta parte, toti membri grupului au aceleasi sanse de a-si expune ideile.

    – Mai mult, foile sunt anonime si distribuite aleatoriu, astfel incat nimeni nu stie ce a scris sau pe ce idee construieste, deci nu pot fi influentati de ceilalti.

    – Apoi, posibilitatea de a lucra pe baza unor idei existente aduce beneficiul unui mod de lucru mai concentrat, dar si mai creativ.

    1. Tehnica Reverse Brainstorming

    Aceasta tehnica are un alt punct de pornire. In loc sa intrebam “Cum rezolv problema”, vom intreba “Ce a cauzat problema”, in loc de “Cum pot obtine aceste rezultate”, ne vom gandi la cum sa obtinem efectul opus.

    Etapele acestei tehnici sunt:

    • Identificarea corecta a problemei, scrierea sa.
    • Inversarea problemei, prin intrebarile opuse expuse mai sus.
    • Brainstormingul se va concentra pe problema inversa, tocmai pentru a genera solutii opuse. La fel ca la un brainstorming traditional, ideile trebuie sa curga natural, fara respingerea niciunei in prima etapa.
    • Dupa ce au fost obtinute ideile dorite pentru a rezolva problema inversa, tot mecanismul se va intoarce. Astfel, solutiile si ideile se vor citi in sens invers.

    Ideile nu se mai genereaza pornind de la problema reala, ci de la interpretarea ideilor opuse in contextul solutionarii problemei.

    Aceasta tehnica se foloseste pentru situatiile dificile, care, aparent, nu mai au solutie, pentru ca toate ideile au fost deja aplicate. In aceasta tehnica, fiecare aspect al solutiei inverse trebuie atent discutat. Ce aduce in plus aceasta abordare este zona amuzanta: imposibil ca, discutand exact invers, oamenii sa nu se amuze si sa nu devina mai creativi. Practic, isi imagineaza ca ar pune in practica exact opusul solutiilor pe care le-au incercat, nu au functionat suficient de bine si care au fost un motiv de stres.

    Din experienta, recomand brainstorming-ul ca o metoda deosebit de utila, ce valorifica contributia individuala a participantilor, oferind solutii pentru intregul grup. Amuzant si dinamic, brainstorming-ul poate fi considerat si o varianta miniaturala a team-buildingului, dar si o modalitate excelenta de invatare experientiala.

Comments are closed.
Sari la bara de unelte